Cultivăm avocado

Avocado (Persea americana) este un copac tropical înalt de 6–20 m. În natură creşte din Mexic până în Brazilia. În prezent se cultivă în toată regiunea tropicală şi subtropicală.

Frunzele sunt eliptice, ascuţite în vârf, pieloase, lucioase, de un verde deschis până la verde închis, pe partea din dos cenuşii. Ca aspect amintesc de frunzele portocalului.

Înfloreşte cu infloreşţenţe-structuri florale- mari de 100–300 flori, dar polenizarea este de numai cca 0,1%. Cauza principală este că în prima zi de înflorire este matur doar stilul, şi staminele încă nu sunt dezvoltate. După aceea floarea se închide pentru o zi. Ziua următoare se deschide din nou, staminele sunt deja mature, dar stilul este deja ofilit. În afară de aceasta florile cu stilul şi staminele mature se deschid în perioade diferite ale zilei.

Fructul este o boabă în formă de ou sau pară. După el se împart speciile în trei grupe geografice:

  1. Grupa de Antilia (tropicală) provine din părţile tropicale de câmpie (până la 800 m d. m.). Aparţin aici speciile Waldin, Simmonds şi Black Prince. Sunt sensibile la îngheţ. Fructele au greutatea de 0,4–1,5 kg .
  2. Grupa de Guatemala (semitropicală) Provine din zonele tropicale muntoase (800–2 800 m d. m.). Reprezentanţii tipici ai acestei grupe sunt speciile Bemik a Hass. Pe termen scurt suportă scăderea temperaturii până la 0 C. Fructele cântăresc 0,5–1,5 kg.
  3. Mexicană (subtropicală) provine din zonele subtropicale ale Mexicului. Aici aparţin speciile cele mai rezistente faţă de îngheţ (pe termen scurt rezistă fără daune la cca – 4 C). Speciile acestei grupe sunt cele mai cultivate. Aici aparţin de exemplu speciile Gottfried şi Pernod. Fructele sunt mai mici (până la 250 g).

În prezent există şi specii rezultate prin încrucişarea speciilor a două grupe (cel mai des guatemaleză şi mexicană). Pentru noi au importanţă doar speciile grupei mexicane. Din caza înfloritului complicat, la noi probabil nu va forma fructe, dar pentru frunzele atractive este o specie recunoscătoare de interior. Cultivat din seminţe înfloreşte la 6–8 ani. Avocado pretinde o lumină difuză. Puteţi să-l cultivaţi în apartament, birou sau în seră. Vara puteţi să-l scoateţi pe balcon sau în grădină.

Nu este pretenţios la substrat. Se mulţumeşte cu pământ uşor, moderat acid, folosit obişnuit la grădinărit. Pretinde pe tot parcursul anului pământ reavăn dar nu inundat . Dacă suferă de uscăciune, poate să piardă frunzele. Îi prieşte stropirea periodică.

Avocado se înmulţeşte cel mai uşor prin seminţe. Prin butaşi se pot înmulţi doar câteva specii.

Seminţele se înmoaie pe jumătate în apă, cu partea neascuţită în jos. Le înmuiaţi până atunci, până încep să încolţească. (Ca să nu vă putrezească, vă recomandăm să nu le înmuiaţi mai mult de 3 luni. Dacă în 3 luni nu încep să încolţească, puteţi să le semănaţi şi aşa. După semănat de regulă încep să încolţească şi să crească.)

Semănaţi seminţele până la 3/4 cu partea neascuţită în jos. A meritat să le sădesc câte unul în recipiente mai mari, pe care le acopăr ulterior cu sticlă. Aşa se menţine umezeala care grăbeşte încolţirea. Substratul de semănat (pământul) uşor, aerat, ca apa în exces să se poată scurge imediat. În fiecare zi daţi sticla la o parte cca 30 minute, ca seminţele să nu mucegăiască.

Seminţele încolţesc cel mai repede dacă sunt toată ziua la căldură. Temperatura ideală este de peste 25 C. După apariţia primelor frunze este suficientă temperatura camerei.

Temperatura ridicată o menţineţi cel mai uşor dacă puneţi recipientul pe un calorifer cald. De aceea este cel mai convenabil de semănat seminţele proaspete – pe timpul iernii, pe perioada de încălzire.

Avocado creşte în codiţiile noastre relativ rapid. Vă creşte un pomişor stufos înalt de cca 1 m aproximativ în 2 ani.

Fructe de avocado probabil în condiţiile noastre nu obţineţi. Dar astăzi nu este greu să le procurăm în magazine. Din păcate probabil din seminţele fructelor cumpărate la magazin nu obţineţi plante(sunt rar germinative, deoarece au fost culese necoapte).

Avocado este cel mai important fruct din lume. Valoarea lui energetică este de 840 kJ la 100 g pulpă (pentru comparaţie : bananele 355 kJ, mango 215, papaia 180, roşiile 90, castravetele numai 0,64). Conţine 5–32% grăsime, care pătrunde uşor în piele şi este o componentă de valoare în cosmetică. După compoziţia chimică avocado nu este un fruct în adevăratul sens al cuvântului, deşi se încadrează acolo.

Se consumă cel mai des crud. Se taie, se stropeşte cu zeama de lămâie, se sărează sau se pipărează şi se consumă cu linguriţa. În numărul viitor găsiţi câteva reţete simple cu avocado.

Tipărit din neznama adresa